Eram copil si cand auzeam cuvantul „claca ” ma bucuram nespus , stiind ca voi vedea oameni si lucruri in ipostaze neobisnuite….Tin minte ca , odata vara , s-au adunat tinerii si au facut o „claca ” la seceratul graului. Noi , cei mici , priveam de pe marginea tarlalei cum lanul disparea
N-am crezut ca voi face lucruri neobisnuite pentru mine , pentru ca multe nu stim a face si nici nu le inveti in timp…N-am crezut ca , dupa ce va muri tata , impreuna cu fratele meu , vom prelua o parte din responsabilitatile lui :sa ridicam un gard care se darama ,
Ne-am imbracat de sarbatoare si am plecat sa cautam locuri , fapte si nume … Scritori ai neamului romanesc , poeti care au scris cu inima , tinand pana si condeiul agatate de creanga sufletului …Ne-am imbracat de sarbatoare , pentru ca , vorba altui poet , „Limba romana este ca o duminica